Logo
HUROEN
AcasăMenu spacerMediuMenu spacerCălărieMenu spacerDe văzutMenu spacerGalerie fotoMenu spacerRezervareMenu spacerHotelMenu spacerContact

Călărie

Pe creasta pleşuvă a dealului, se găsesc două capele la aprox. 5 kilometri de oraş, la altitudinea de 1087 m, pe Muntele Csobot se află Capela Sfânta Ana. Capela din stânga, dinspre Piricske este capela comunităţii romano-catolice a oraşului, deasupra intrării inscripţia gravată pe o lespede de marmură anunţă data şi motivul construcţiei „Construită din recunoştinţă de către cei 700 de locuitori ai comunei Gheorgheni rămaşi în viaţă, după epidemia de ciumă din 1633, 1646 şi 1677, în anul 1678 d.Hr. ca amintire eternă.”

Capela armeano-catolică din dreapta a fost construită de familia Kövér pentru comunitatea armeană. Din anii 1970 această capelă a devenit victima jafurilor şi ruinării continue, acoperişul, uşa sa fiind furate. Însă în anul 2000 s-a efectuat o donaţie importantă pentru renovarea sa, astfel din 2001 poate din nou primi credincioşii. Hramul este organizat în fiecare an de ziua Sfântei Ana, la 26 iulie, dar credincioşii organizează reuniuni aici şi cu ocazia sfinţirii de Paşti a mâncărurilor şi a pelerinajului deja tradiţional cu torţe de Miercurea Mare.

Dar muntele oferă o mare bucurie nu doar pelerinilor şi a excursioniştilor, deoarece este un loc turistic agreat. Din mica piaţă din faţa capelelor se deschide o panoramă minunată asupra oraşului şi a altor localităţi ale depresiunii, respectiv munţii din jur: Munţii Gheorghenilor şi Munţii Gurghiului, vârfurile mai îndepărtate ale Munţilor Călimani, respectiv vârful Piricske din „vecinătate”.

FrameFrameFrameFrame

Vârful Piricske

Piricske este o creastă în formă de piramidă trunchiată de o înălţime de 1545 m, care se ridică la hotarul nordic al Depresiunii Gheorgheni.

Datorită aşezării geografice favorabile, a servit drept observator şi staţie defensivă începând din secolul XIII. Din mijlocul anilor 1200, locuitorii din Gheorgheni au organizat o gardă permanentă şi au creat un arbore de avertizare pe vârf (brad înalt, cu o ladă cu smoală pe vârf căreia i s-a dat foc în caz de pericol, iar flacăra sa mare a anunţat întreaga depresiune despre apropierea tătarilor). Mai târziu, în secolul XVII, trecătoarea Piricske a devenit importantă şi din punct de vedere comercial, desfăşurându-se aici o parte din circulaţia mărfurilor între Moldova şi Transilvania, iar pe vârf se afla o gardă permanentă şi funcţiona şi un serviciu vamal. Cu ocazia cercetărilor arheologice din vara anului 2009, două case vamale au fost descoperite parţial.

Astăzi, pe vârful muntelui se află o cruce metalică înaltă de 8 metri, ridicată în 2004, cu o carte pentru vizitatori într-o lădiţă metalică la picior, care păstrează laudele multor vizitatori. De pe creastă se deschide o panoramă minunată pe depresiune, respectiv munţii din împrejurime. Pe timp frumos, se văd şi Munţii Făgăraş din sud. Dacă ne uităm spre nord-vest, putem vedea vârfurile Munţilor Călimani, spre apus se vede malul Mureşului, iar spre nord-est Vârful Vitos cu coama Ceahlăului în spate.

Oricine va vizita acest loc, va înţelege cuvintele răposatului protopop Hajdó István, unul dintre iniţiatorii crucii din Piricske, împrumutate de la apostolul Petru: „Doamne, bine este să fim noi aici!”

AcasăMediuCălărieDe văzutGalerie fotoRezervareHotelContact
Bottom decor